Rață mare

Despre specie

Rața mare, cunoscută și sub denumirea de rață sălbatică, este cea mai răspândită și recunoscută specie de rață din emisfera nordică. Este strămoșul majorității raselor de rațe domestice și este o pasăre acvatică robustă, adaptabilă, întâlnită într-o mare varietate de habitate acvatice.

Mărime și longevitate

Lungime

50-65 cm

Anvergură

81-98 cm

Greutate

720-1580 g (mascul), 690-1350 g (femelă)

Longevitate

5-10 ani (în sălbăticie, până la 20 de ani în captivitate)

Dieta

Omnivoră

Caracteristici fizice

Penaj

Masculul în penaj nupțial are capul și gâtul verde-metalic, un guler alb sub gât, piept maro-castaniu, flancuri și abdomen gri-deschis, spate maro-cenușiu și coada neagră cu pene albe laterale. Oglinda alară este albastru-violet, mărginită de benzi albe. Femela este predominant maro-pestriță, cu pete mai închise și mai deschise, având o oglindă alară similară, dar mai puțin vizibilă. Ambele sexe au picioare portocalii.

Formă cioc

Cioc lat, aplatizat, de culoare galben-portocalie la mascul (cu vârful negru) și portocalie-măslinie cu pete negre la femelă.

Culoarea ochilor

Maro închis.

Culoarea picioarelor

Portocaliu-aprins la ambele sexe.

Trăsături distinctive

Masculul în penaj nupțial este inconfundabil prin capul verde-metalic și gulerul alb. Femela se distinge prin oglinda alară albastru-violet mărginită de alb și prin dimensiunea relativ mare comparativ cu alte rațe pestrițe.

Aspect juvenil

Puii sunt acoperiți cu puf galben și maro. Juvenilii seamănă cu femela adultă, dar sunt mai terni și au un penaj mai puțin structurat. Masculii juvenili încep să-și dezvolte treptat coloritul specific, în special pe cap și piept.

Modificări sezoniere

Masculii pierd penajul nupțial după reproducere (penaj de eclipsă), devenind mult mai asemănători cu femelele, dar păstrează ciocul galben și oglinda alară. Își recapătă penajul nupțial spre sfârșitul toamnei.

Dimorfism sexual

Pronunțat, masculul fiind mult mai colorat și distinctiv decât femela, mai ales în perioada de reproducere.

Cum se identifică

1. 1

   Masculul în penaj nupțial

   Căutați capul verde-metalic, gulerul alb, pieptul castaniu și oglinda alară albastru-violet. Ciocul este galben-portocaliu.

2. 2

   Femela

   Observați penajul maro-pestriț, oglinda alară albastru-violet (vizibilă în zbor sau când aripile sunt ridicate) și ciocul portocaliu-măsliniu cu pete negre. Este mai mare decât majoritatea rațelor barbotatoare pestrițe.

3. 3

   Comportament

   Rațele mari sunt adesea văzute barbotând în ape puțin adânci, cu coada ridicată. Sunt relativ neînfricate în preajma oamenilor în zonele urbane.

4. 4

   Vocalizări

   Ascultați "quack-ul" puternic și repetat al femelei, un sunet clasic și ușor de recunoscut.

Habitat și răspândire

Biomi

Zone umede, lacuri, râuri, iazuri, mlaștini, estuare, coaste marine protejate, parcuri urbane cu corpuri de apă.

Răspândire geografică

Holartică, răspândită în America de Nord, Europa, Asia și nordul Africii. Introdusă în Australia și Noua Zeelandă.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la altitudini medii, evitând zonele montane înalte.

Medii preferate

Preferă apele dulci sau salmastre, puțin adânci, cu vegetație bogată pe maluri și subacvatică, care oferă hrană și adăpost. Se adaptează bine și la mediile antropice.

Comportament

Timp de activitate

Diurnă, dar poate fi activă și în timpul nopții, mai ales în căutarea hranei sau în timpul migrației.

Obiceiuri alimentare

Se hrănește prin barbotare (dabbling), scufundând capul și gâtul în apă pentru a ajunge la vegetația subacvatică, semințe, insecte acvatice, larve, moluște și mici pești. Poate pășuna și pe uscat, consumând iarbă și cereale. Este o specie oportunistă.

Comportament social

În afara sezonului de reproducere, formează stoluri mari, adesea mixte cu alte specii de rațe. În timpul reproducerii, formează perechi monogame, dar masculii pot fi poligami. Sunt relativ sociabile și se pot obișnui cu prezența umană în zonele urbane.

Tipar de zbor

Zbor puternic și direct, cu bătăi rapide ale aripilor. Decolează direct de pe apă, fără a alerga pe suprafață. În zbor, oglinda alară albastru-violet este un bun indicator de identificare.

Tipar de migrație

Populațiile nordice sunt migratoare, iernând în zone mai calde. Populațiile din zonele temperate sunt parțial migratoare sau rezidente, în funcție de severitatea iernii și disponibilitatea apei deschise. Migrația are loc în stoluri mari, adesea în formație de V.

Teritorialitate

Masculii pot fi teritoriali în timpul sezonului de reproducere, apărând femela și zona de cuibărit. Femelele apără cuibul și puii cu ferocitate.

Reproducere

Sezon de reproducere

Martie-iulie, cu variații regionale. În zonele temperate, poate avea loc mai devreme.

Obiceiuri de cuibărit

Cuibul este construit de femelă, de obicei pe sol, ascuns în vegetație densă lângă apă. Este o adâncitură căptușită cu iarbă, frunze și puf smuls din pieptul femelei.

Mărimea ouatului

De obicei 8-13 ouă, dar poate varia între 6 și 15.

Descrierea oului

6-15 ouă, de culoare alb-verzui sau alb-gălbui, fără pete, cu o dimensiune medie de 57 x 41 mm.

Perioada de incubație

27-28 de zile, incubate exclusiv de femelă.

Perioada de zburătăcire

Puii sunt nidifugi (părăsesc cuibul la scurt timp după eclozare) și devin zburători la aproximativ 50-60 de zile.

Îngrijire parentală

Doar femela are grijă de pui, conducându-i la apă și protejându-i de prădători. Masculul părăsește femela la începutul incubației.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Căutați în apropierea apei. Rațele mari sunt întotdeauna asociate cu apa, fie că este vorba de un pârâu mic sau un lac mare.
2. Observați comportamentul de hrănire. Urmăriți-le cum barbotă, scufundând capul și gâtul în apă, sau cum pășunează pe mal.
3. Ascultați vocalizările. Sunetul distinctiv al femelei este un indicator excelent al prezenței lor, chiar și atunci când nu sunt vizibile.
4. Fiți atenți la stoluri mixte. În afara sezonului de reproducere, rațele mari se pot amesteca cu alte specii de rațe, oferind oportunități de a observa diversitatea.

Specii similare

Date rapide

Statut de conservare IUCN:

Least Concern (Neamenințată cu dispariția)

Dieta principală:

Omnivoră (plante acvatice, semințe, insecte, nevertebrate)

Tip de rață:

Rață barbotatoare (dabbling duck)

Strămoșul:

Majorității raselor de rațe domestice

Număr de ouă:

8-13

Curiozități

• Rața mare este cea mai răspândită specie de rață din lume.
• Masculii de rață mare își pierd penajul nupțial după reproducere și arată aproape identic cu femelele pentru o perioadă, un fenomen numit 'penaj de eclipsă'.
• Sunt capabile să se hibridizeze cu multe alte specii de rațe, inclusiv cu rața neagră americană și rața leșească.
• Puii de rață mare sunt nidifugi, ceea ce înseamnă că sunt capabili să meargă și să se hrănească singuri la scurt timp după eclozare.
• Rațele mari au o glandă uropigiană bine dezvoltată, care produce o substanță uleioasă pe care o folosesc pentru a-și impermeabiliza penajul.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Anseriformes

Familia

Anatidae

Gen

Anas

Specie

Anas platyrhynchos

Explorează Rață mare