Stârc cenușiu

Despre specie

Stârcul cenușiu este o pasăre acvatică mare, cu picioare lungi, gât lung și cioc ascuțit, specifică zonelor umede. Este o specie larg răspândită în Europa, Asia și Africa, recunoscută pentru postura sa statică de vânătoare și zborul lent, cu gâtul încovoiat în formă de 'S'.

Mărime și longevitate

Lungime

90-100 cm

Anvergură

175-195 cm

Greutate

1-2 kg

Longevitate

Până la 25 de ani în sălbăticie, în medie 5-15 ani

Dieta

Carnivor (piscivor predominant)

Caracteristici fizice

Penaj

Adulții au un penaj predominant cenușiu pe spate și aripi, cu părți inferioare albicioase, striate cu negru pe piept. Gâtul este alb cu dungi negre longitudinale. Capul este alb, cu o dungă neagră proeminentă care pornește de la ochi și se extinde într-un moț de pene negre în creștere, mai vizibil în perioada de reproducere.

Formă cioc

Cioc lung, puternic, ascuțit, de culoare galben-portocalie, devenind mai intens portocaliu-roșiatic în perioada de reproducere.

Culoarea ochilor

Galben

Culoarea picioarelor

Picioare lungi, de culoare maro-gălbuie, devenind mai roșiatice în sezonul de reproducere.

Trăsături distinctive

Postura statică de vânătoare, gâtul încovoiat în 'S' în zbor, moțul negru de pe cap, dunga neagră de la ochi, penajul cenușiu-alb.

Aspect juvenil

Juvenilii au un penaj mai tern, mai maroniu-cenușiu, fără moțul negru distinctiv și dunga neagră de la ochi este mai puțin definită. Capul este mai cenușiu, nu alb. Ciocul este mai închis la culoare, cenușiu-gălbui.

Modificări sezoniere

În perioada de reproducere, culorile ciocului și ale picioarelor devin mai intense (portocaliu-roșiatice), iar moțul de pene negre de pe cap este mai lung și mai proeminent. Penele ornamentale de pe piept și spate sunt, de asemenea, mai dezvoltate.

Dimorfism sexual

Nu există dimorfism sexual pronunțat. Masculii sunt în general puțin mai mari decât femelele, dar diferența este dificil de observat pe teren.

Cum se identifică

1. 1

   Dimensiune și formă

   O pasăre mare, zveltă, cu gât și picioare lungi. În repaus, stă adesea într-o postură cocoșată, cu gâtul retras. În zbor, gâtul este încovoiat în 'S', iar picioarele depășesc coada.

2. 2

   Culoarea penajului

   Predominant cenușiu pe spate și aripi, albicios pe piept cu dungi negre. Cap alb cu o dungă neagră distinctivă de la ochi la moț.

3. 3

   Cioc și picioare

   Cioc lung, ascuțit, galben-portocaliu. Picioare lungi, maro-gălbui.

4. 4

   Comportament

   Vânează prin așteptare, stând nemișcat. Zbor lent și grațios. Adesea văzut singur sau în grupuri mici, cu excepția coloniilor de reproducere.

5. 5

   Vocalizări

   Strigătul răgușit 'fraaank' este distinctiv, mai ales în zbor.

Habitat și răspândire

Biomi

Zone umede, lacuri, râuri, bălți, mlaștini, estuare, coaste marine, iazuri piscicole, canale de irigații.

Răspândire geografică

Răspândit în mare parte din Europa, Asia (până în Japonia și Indonezia) și Africa (la sud de Sahara). În România este o specie comună, prezentă pe tot teritoriul, în special în Delta Dunării și în lungul râurilor mari.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la altitudini de aproximativ 1500-2000 m, în funcție de disponibilitatea apei și a hranei.

Medii preferate

Preferă apele puțin adânci, cu vegetație bogată pe maluri, care oferă locuri de cuibărit și de camuflaj. Se adaptează bine și la habitatele antropice, cum ar fi iazurile piscicole și canalele.

Comportament

Timp de activitate

Diurn, dar poate vâna și în amurg sau în nopțile cu lună plină.

Obiceiuri alimentare

Vânează prin așteptare, stând nemișcat în ape puțin adânci sau pe mal, așteptând ca prada să se apropie. Când prada este la îndemână, își extinde rapid gâtul și o înțeapă cu ciocul. Dieta include pești, amfibieni, reptile mici, insecte acvatice, crustacee, mamifere mici (șoareci de câmp) și păsări mici.

Comportament social

În afara sezonului de reproducere, sunt în general solitari sau se hrănesc în grupuri mici. În sezonul de reproducere, formează colonii mari (colonii mixte cu alte specii de stârci) numite stârcării, adesea în copaci înalți.

Tipar de zbor

Zbor lent, cu bătăi adânci ale aripilor. Gâtul este ținut încovoiat în formă de 'S', iar picioarele sunt întinse înapoi, depășind coada. Pare masiv și impunător în zbor.

Tipar de migrație

Populațiile din nordul Europei și Asiei sunt migratoare, iernând în sudul Europei, Africa și Asia de Sud. Populațiile din vestul și sudul Europei, inclusiv din România, sunt parțial migratoare sau sedentare, în funcție de severitatea iernii și disponibilitatea hranei. Tinerii sunt mai predispuși la dispersie și migrație.

Teritorialitate

Teritoriul de hrănire este apărat individual, mai ales în perioadele cu resurse limitate. În colonii, cuiburile sunt relativ apropiate, dar fiecare pereche își apără zona imediată a cuibului.

Reproducere

Sezon de reproducere

Martie - Iulie, cu vârful în aprilie-mai.

Obiceiuri de cuibărit

Cuibărește în colonii (stârcării), adesea în copaci înalți (foioase sau conifere), dar ocazional și în stufărișuri dense sau pe sol în zone izolate. Cuibul este o platformă mare, voluminoasă, construită din crengi, bețe și stuf, căptușită cu materiale mai fine.

Mărimea ouatului

3-5 ouă, ocazional 2-7.

Descrierea oului

3-5 ouă, de culoare albastru-verzui deschis, fără pete. Dimensiuni medii: 60 x 43 mm.

Perioada de incubație

25-26 de zile, incubate de ambii părinți.

Perioada de zburătăcire

Puii părăsesc cuibul la aproximativ 50-55 de zile de la eclozare, dar sunt hrăniți de părinți încă 2-3 săptămâni după aceea.

Îngrijire parentală

Ambii părinți participă la construirea cuibului, incubarea ouălor și hrănirea puilor. Puii sunt hrăniți prin regurgitare.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Răbdare și observare. Stârcii cenușii sunt adesea statici când vânează. Căutați-i stând nemișcați la marginea apei sau pe crengile copacilor deasupra apei.
2. Binoclu. Un binoclu este esențial pentru a observa detaliile penajului și comportamentul de la distanță, fără a deranja pasărea.
3. Vizite la răsărit sau apus. Sunt adesea mai activi la începutul și sfârșitul zilei, când lumina este mai bună pentru observare.
4. Căutați colonii. În sezonul de reproducere, căutați stârcării în copaci înalți, adesea în apropierea zonelor umede.

Specii similare

Date rapide

Statut de conservare IUCN:

Least Concern

Dieta principală:

Pești

Tip de cuib:

Colonial (stârcării)

Zbor caracteristic:

Gât încovoiat în 'S'

Longevitate maximă în sălbăticie:

Peste 20 de ani

Curiozități

• Stârcul cenușiu este un vânător extrem de eficient, capabil să prindă pești mari cu o precizie remarcabilă.
• Are o pudră specială pe piept, numită 'pudră de puf', care îl ajută să-și curețe penele de mucusul lipicios al peștilor.
• În unele culturi, stârcul cenușiu este considerat un simbol al răbdării și al înțelepciunii datorită metodei sale de vânătoare.
• Deși este o pasăre de apă, poate fi văzut ocazional și în grădini sau parcuri urbane, mai ales dacă există iazuri cu pești.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Pelecaniformes

Familia

Ardeidae

Gen

Ardea

Specie

Ardea cinerea

Explorează Stârc cenușiu