Poiana

Despre specie

Poiana (Buteo buteo), cunoscută și sub denumirea de Șorecar comun, este o pasăre de pradă de talie medie, larg răspândită în Europa și Asia. Este una dintre cele mai comune răpitoare diurne din arealul său, adaptându-se la o varietate de habitate. Se remarcă prin penajul său extrem de variabil și zborul planat caracteristic.

Mărime și longevitate

Lungime

40-58 cm

Anvergură

100-130 cm

Greutate

427-1364 g (masculi: 427-1180 g, femele: 550-1364 g)

Longevitate

Până la 25 de ani în sălbăticie, în medie 8-10 ani

Dieta

Carnivor (mamifere mici, păsări, reptile, amfibieni, insecte mari, râme)

Caracteristici fizice

Penaj

Extrem de variabil, de la maro închis aproape uniform la crem-albicios cu pete maro. Partea superioară este de obicei maro închis. Partea inferioară variază de la albicioasă cu pete sau dungi maro, la maro închis. O bandă închisă la culoare pe piept este adesea prezentă. Coada este de obicei dungată fin, cu o bandă subterminală mai lată și mai închisă. Sub aripă, se observă adesea o pată carpiană închisă la culoare și o zonă mai deschisă la baza remigelor primare, formând o "fereastră" translucidă.

Formă cioc

Puternic, scurt și curbat (acvilin), de culoare gri-negricioasă la vârf și galbenă la bază (cera)

Culoarea ochilor

Irisul variază de la maro deschis la maro închis, uneori gălbui la juvenili

Culoarea picioarelor

Galbene

Trăsături distinctive

Silueta robustă, gâtul scurt, capul relativ mic. În zbor, aripile sunt late și rotunjite, ținute ușor ridicate în formă de "V" deschis (diedru). Coada este relativ scurtă și lată. Pata carpiană închisă la culoare de pe partea inferioară a aripii este un bun indicator.

Aspect juvenil

Juvenilii au un penaj similar cu adulții, dar adesea mai deschis la culoare, cu mai multe dungi longitudinale pe piept și abdomen. Irisul este de obicei mai deschis (gălbui) decât la adulți. Banda subterminală de pe coadă este mai puțin distinctă sau absentă.

Modificări sezoniere

Nu există schimbări sezoniere semnificative ale penajului. Variațiile sunt individuale și legate de vârstă.

Dimorfism sexual

Femelele sunt în general mai mari și mai grele decât masculii, dar penajul este similar. Nu există diferențe de culoare semnificative între sexe.

Cum se identifică

1. 1

   Siluetă în zbor

   Căutați aripi late și rotunjite, ținute într-un diedru ușor (formă de 'V' deschis) în timpul planării. Coada este relativ scurtă și lată.

2. 2

   Pata carpiană

   Pe partea inferioară a aripii, la încheietura cotului, se observă adesea o pată închisă la culoare, distinctă. Aceasta este un bun indicator, deși intensitatea variază.

3. 3

   Fereastra translucidă

   La baza remigelor primare, pe partea inferioară a aripii, se poate observa o zonă mai deschisă, aproape translucidă, mai ales când este privită contra luminii.

4. 4

   Variația penajului

   Fiți pregătiți pentru o gamă largă de culori, de la aproape alb la maro închis. Nu vă bazați pe o singură nuanță. Căutați combinația de caracteristici.

5. 5

   Strigăt

   Ascultați strigătul mieunat, prelungit, descendent, "piii-eh" sau "kiii-eh", care este foarte distinctiv și adesea primul indiciu al prezenței sale.

6. 6

   Comportament de vânătoare

   Observați-o stând pe un post de observație înalt (copac, stâlp) sau planând lent deasupra câmpurilor deschise.

Habitat și răspândire

Biomi

Păduri de foioase și conifere, margini de pădure, zone agricole, pajiști, landuri, zone montane joase, parcuri, zone suburbane cu arbori înalți.

Răspândire geografică

Europa (cu excepția Islandei și a unor insule mediteraneene), Asia (până în Japonia), Africa de Nord-Vest. Subspecia Buteo buteo vulpinus (Șorecarul rusesc sau de stepă) se reproduce în estul Europei și Asia, migrând în Africa și sudul Asiei.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la aproximativ 2500 m, ocazional mai sus în timpul migrației.

Medii preferate

Preferă mozaicurile de păduri și terenuri deschise, unde poate vâna eficient. Necesită arbori înalți pentru cuibărit și odihnă.

Comportament

Timp de activitate

Diurnă. Este activă în timpul zilei, în special dimineața și după-amiaza târziu.

Obiceiuri alimentare

Vânează de obicei de pe un post de observație (copac, stâlp, pilon) sau în zbor planat, patrulând la înălțime. Se hrănește predominant cu mamifere mici (șoareci de câmp, șobolani, popândăi), dar și cu păsări tinere, reptile (șopârle, șerpi), amfibieni, insecte mari (gândaci, lăcuste) și râme, mai ales în perioadele reci. Este un oportunist și poate consuma și cadavre mici.

Comportament social

În general solitar sau în perechi în timpul sezonului de reproducere. În afara sezonului de reproducere, mai ales în timpul migrației sau în zonele de iernare cu resurse abundente, se pot aduna în grupuri mici.

Tipar de zbor

Zborul este caracteristic, cu planări lungi pe curenți ascendenți, adesea în cercuri largi, cu aripile ținute într-un diedru ușor. Bătăile aripilor sunt lente și puternice. Poate sta pe loc în aer (hovering) pentru scurt timp, mai ales în vânt.

Tipar de migrație

Populațiile din vestul și sudul Europei sunt în mare parte sedentare. Populațiile din nordul și estul Europei și din Asia sunt migratoare, iernând în sudul Europei, Africa și sudul Asiei. Migrația are loc în septembrie-octombrie și martie-aprilie, adesea în stoluri mari, profitând de curenții termici.

Teritorialitate

Perechile își apără teritoriul de cuibărit, dar pot tolera alte poiane în apropiere în afara sezonului de reproducere.

Reproducere

Sezon de reproducere

Martie-august, cu depunerea ouălor în aprilie-mai.

Obiceiuri de cuibărit

Cuibul este construit de ambii parteneri, de obicei într-un copac înalt (foioase sau conifere), la o bifurcație sau pe o ramură groasă. Este o construcție voluminoasă din crengi, căptușită cu frunze, mușchi, iarbă și uneori lână. Același cuib poate fi folosit ani la rând, fiind adăugat material nou în fiecare an.

Mărimea ouatului

2-4 ouă

Descrierea oului

2-4 ouă (rar 1 sau 5), de culoare alb-gălbuie sau albastruie, cu pete și puncte maro-roșcate sau cenușii, mai dense la capătul mai mare. Dimensiuni medii: 56 x 45 mm.

Perioada de incubație

33-35 de zile, realizată predominant de femelă, masculul aducând hrană.

Perioada de zburătăcire

42-50 de zile. Puii părăsesc cuibul, dar rămân dependenți de părinți pentru hrană încă 2-3 săptămâni.

Îngrijire parentală

Ambi părinți participă la incubare (femela mai mult) și la hrănirea puilor. Masculul aduce cea mai mare parte a hranei în primele săptămâni după eclozare.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Căutați-o planând. Poiana petrece mult timp planând în cercuri largi, mai ales în timpul zilei, profitând de curenții termici. Este adesea vizibilă la înălțimi mari.
2. Verificați stâlpii și copacii înalți. Poiana folosește frecvent stâlpii de electricitate, copacii înalți sau alte puncte de observație pentru a scana terenul în căutarea prăzii.
3. Ascultați strigătul. Strigătul său mieunat este foarte distinctiv și poate fi auzit de la distanță, chiar și atunci când pasărea nu este vizibilă.
4. Fiți atenți la variațiile de penaj. Nu vă descurajați de varietatea culorilor. Concentrați-vă pe siluetă, zbor și strigăt pentru identificare.
5. Observați comportamentul de vânătoare. Urmăriți-o cum se repede brusc de pe un post de observație sau din zbor pentru a prinde o pradă la sol.

Specii similare

Date rapide

Statut de conservare:

Preocupare Minimă (Least Concern)

Dieta principală:

Mamifere mici (rozătoare)

Zbor caracteristic:

Planare în cercuri cu aripi în diedru ușor

Strigăt distinctiv:

Miau prelungit, descendent

Variație penaj:

Extrem de variabil, de la aproape alb la maro închis

Curiozități

• Numele științific 'Buteo buteo' este un exemplu de tautonim, unde numele genului și al speciei sunt identice, indicând o specie tip pentru gen.
• Poiana este adesea confundată cu alte răpitoare, dar strigătul său mieunat este un indicator cheie pentru identificare.
• În ciuda numelui de 'șorecar', dieta sa este mult mai variată și include o gamă largă de animale mici.
• Este o specie adaptabilă, reușind să prospere în habitate modificate de om, inclusiv în apropierea așezărilor umane.
• Populațiile migratoare pot parcurge mii de kilometri, traversând strâmtori și deșerturi, adesea în stoluri impresionante.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Accipitriformes

Familia

Accipitridae

Gen

Buteo

Specie

Buteo buteo

Explorează Poiana