Cioara grivă

Despre specie

Cioara grivă este o pasăre inteligentă și adaptabilă, cunoscută pentru coloritul său distinctiv gri și negru. Este o specie omnivoră, oportunistă, care s-a adaptat bine la mediile antropice. Este o pasăre comună în mare parte din arealul său, fiind adesea observată în zone rurale și urbane.

Mărime și longevitate

Lungime

48-52 cm

Anvergură

90-100 cm

Greutate

370-650 g (media 500 g)

Longevitate

Până la 10-15 ani în sălbăticie, excepțional până la 20 de ani.

Dieta

Omnivoră, cu o dietă foarte variată ce include insecte, larve, râme, semințe, cereale, fructe, ouă de pasăre, pui de păsări, mamifere mici (șoareci), cadavre, resturi alimentare umane și chiar pești mici sau amfibieni.

Caracteristici fizice

Penaj

Adulții au capul, gâtul, pieptul, aripile și coada de culoare negru lucios, cu reflexe verzui-purpurii. Restul corpului (spatele, abdomenul, flancurile) este gri deschis. Nu există variații semnificative de penaj între sezoanele de reproducere și non-reproducere.

Formă cioc

Robuste, puternice, de culoare neagră, ușor curbate la vârf, adaptate pentru o dietă variată și pentru manipularea obiectelor.

Culoarea ochilor

Iris maro închis.

Culoarea picioarelor

Negre, puternice, cu gheare ascuțite.

Trăsături distinctive

Contrastul puternic dintre negrul lucios și griul deschis este cea mai distinctivă trăsătură. Silueta este robustă, cu cap mare și coadă relativ scurtă.

Aspect juvenil

Juvenilii sunt similari cu adulții, dar penajul lor este mai puțin lucios, cu o nuanță mai mată de negru și un gri mai închis, mai puțin contrastant. Ochii pot părea puțin mai albaștri la puii foarte tineri. Penele de pe corp sunt mai pufoase și pot avea o textură mai puțin definită.

Modificări sezoniere

Nu prezintă schimbări sezoniere majore de penaj.

Dimorfism sexual

Minim. Masculii și femelele sunt virtual identici ca penaj. Masculii pot fi, în medie, puțin mai mari și mai grei, dar diferența nu este vizibilă pe teren.

Cum se identifică

1. 1

   Colorit

   Cea mai evidentă trăsătură este contrastul puternic dintre capul, gâtul, pieptul, aripile și coada negre lucioase și corpul gri deschis. Nicio altă specie de corvid din Europa nu are acest model de colorit.

2. 2

   Dimensiune și siluetă

   Este o pasăre de talie medie spre mare (aproximativ mărimea unui porumbel mare sau a unui pui de găină), cu o siluetă robustă, cap mare și cioc puternic.

3. 3

   Vocalizări

   Croncănitul său caracteristic 'craa-craa-craa' este distinctiv și adesea primul indiciu al prezenței sale.

4. 4

   Comportament

   Comportamentul oportunist, căutarea hranei pe sol, inteligența (ex: utilizarea uneltelor simple, spargerea scoicilor) și adunarea în stoluri mari în afara sezonului de reproducere sunt indicii bune.

Habitat și răspândire

Biomi

Păduri de foioase și mixte, stepă, agrosisteme, zone urbane și suburbane, coaste maritime, zone montane joase.

Răspândire geografică

Europa Centrală și de Est, Scandinavia, Insulele Britanice (Scoția, Irlanda), părți din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. În Europa, arealul său se suprapune cu cel al Ciorii negre (Corvus corone) în zone de hibridizare. În România, este răspândită pe tot teritoriul.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la aproximativ 1500-2000 de metri în zone montane.

Medii preferate

Preferă peisajele deschise cu copaci izolați sau pâlcuri de copaci, liziere de pădure, terenuri agricole, parcuri, grădini, cimitire și orașe. Se adaptează ușor la prezența umană.

Comportament

Timp de activitate

Diuurnă. Este activă de la răsărit până la apus. Seara, stolurile mari se adună în locuri comune de înnoptare (dormitoare).

Obiceiuri alimentare

Caută hrană pe sol, în copaci sau în zonele de gunoi. Este foarte oportunistă, adaptându-și dieta la disponibilitatea resurselor. Poate sparge nuci sau scoici aruncându-le de la înălțime pe suprafețe dure. Ascunde surplusul de hrană pentru a-l consuma ulterior.

Comportament social

Păsări sociale, mai ales în afara sezonului de reproducere, când formează stoluri mari (roiuri) pentru hrănire și înnoptare. În perioada de reproducere, cuplurile devin teritoriale și își apără cuibul. Sunt cunoscute pentru inteligența lor și pentru capacitatea de a învăța și de a rezolva probleme.

Tipar de zbor

Zborul este direct, puternic, cu bătăi regulate ale aripilor. Poate plana pe curenți de aer. Adesea zboară în grupuri, mai ales în afara sezonului de reproducere.

Tipar de migrație

Populațiile din nordul arealului sunt parțial migratoare, deplasându-se spre sud iarna. Populațiile din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, sunt în general sedentare, deși pot efectua mișcări locale sau altitudinale în timpul iernii.

Teritorialitate

Perechile reproducătoare sunt teritoriale și își apără agresiv teritoriul în jurul cuibului față de alte ciori și prădători. În afara sezonului de reproducere, teritorialitatea este redusă, iar păsările se adună în grupuri mari.

Reproducere

Sezon de reproducere

Martie-iunie, cu vârful în aprilie-mai.

Obiceiuri de cuibărit

Cuibul este construit de ambii parteneri, de obicei în copaci înalți (foioși sau conifere), dar și pe stâlpi electrici sau structuri artificiale. Este o construcție voluminoasă, din crengi, căptușită cu materiale moi precum iarbă, păr, lână, cârpe, hârtie sau chiar sârmă.

Mărimea ouatului

De obicei 4-6 ouă, ocazional 3 sau 7.

Descrierea oului

4-6 ouă, adesea 4-5. Sunt de culoare albastru-verzui sau verde-oliv, cu pete maronii-negricioase sau cenușii, concentrate mai ales la capătul gros. Dimensiuni medii: 4,3 x 3,0 cm.

Perioada de incubație

18-20 de zile, incubate predominant de femelă, care este hrănită de mascul.

Perioada de zburătăcire

Puii părăsesc cuibul la aproximativ 28-35 de zile după eclozare. Sunt hrăniți de ambii părinți și rămân dependenți de aceștia pentru câteva săptămâni după părăsirea cuibului.

Îngrijire parentală

Ambii părinți hrănesc puii și apără cuibul. După ce puii părăsesc cuibul, familia rămâne adesea împreună pentru o perioadă, iar părinții continuă să-i hrănească și să-i învețe.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Ascultați-le vocalizările. Croncănitul lor distinctiv este adesea cel mai bun mod de a le detecta prezența, chiar și înainte de a le vedea.
2. Căutați în zone deschise. Sunt adesea observate pe pajiști, câmpuri sau peluze, căutând hrană pe sol. Verificați și copacii înalți din apropiere, unde se pot odihni sau unde pot avea cuiburi.
3. Observați comportamentul. Inteligenta lor se manifestă în comportamente complexe. Observați cum interacționează între ele, cum manipulează obiecte sau cum exploatează sursele de hrană.
4. Vizitați locuri de înnoptare. În afara sezonului de reproducere, urmăriți stolurile de ciori seara spre locurile lor comune de înnoptare (dormitoare), care pot fi foarte spectaculoase prin numărul mare de păsări.

Specii similare

Date rapide

Inteligență:

Printre cele mai inteligente păsări, capabile de rezolvare de probleme și utilizare de unelte.

Dieta:

Omnivoră și extrem de adaptabilă, consumând aproape orice este disponibil.

Habitat:

De la zone rurale la cele urbane, demonstrând o mare adaptabilitate ecologică.

Socializare:

Foarte sociabile în afara sezonului de reproducere, formând stoluri mari.

Statut:

Comună și răspândită, fără amenințări semnificative.

Curiozități

• Ciorile grive pot imita sunete, inclusiv vocalizări ale altor păsări sau chiar sunete umane.
• Sunt cunoscute pentru obiceiul de a ascunde obiecte strălucitoare.
• Pot fi văzute 'jucându-se' cu obiecte, aruncându-le și prinzându-le sau atacând în joacă alte animale.
• În unele culturi, cioara grivă este considerată un simbol al inteligenței și al perspicacității.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Passeriformes

Familia

Corvidae

Gen

Corvus

Specie

Corvus cornix

Explorează Cioara grivă