Cinteză comună

Despre specie

Cinteza comună este o pasăre cântătoare mică, robustă, din familia Fringillidae, recunoscută pentru penajul său viu colorat la mascul și cântecul său distinctiv. Este una dintre cele mai răspândite și familiare păsări din Europa. Preferă habitatele lemnoase, dar s-a adaptat bine și zonelor antropizate.

Mărime și longevitate

Lungime

14.5 - 16 cm

Anvergură

24.5 - 28.5 cm

Greutate

18 - 29 g

Longevitate

2 - 5 ani (până la 15 ani în cazuri excepționale)

Dieta

Preponderent semințe, dar și insecte și larve, în special în perioada de reproducere.

Caracteristici fizice

Penaj

Masculul în penaj nupțial are creștetul și ceafa albastru-cenușii, obrajii rozaliu-roșcați, spatele cărămiziu-roșcat, iar crupionul este verde-oliv. Are două benzi albe distinctive pe aripi și pete albe pe lateralele cozii. Abdomenul este albicios. Femela și juvenilii sunt mult mai puțin viu colorați, cu penajul predominant maroniu-gălbui-oliv pe partea superioară și albicios-cenușiu pe partea inferioară, dar păstrează benzile albe de pe aripi, mai puțin evidente. Pe timpul iernii, culorile masculului devin ușor mai estompate datorită marginilor cenușii ale penelor, care se uzează până primăvara, dezvăluind culorile intense.

Formă cioc

Conic, scurt și robust, ideal pentru spargerea semințelor.

Culoarea ochilor

Maroniu-închis.

Culoarea picioarelor

Marron-închis sau negricios.

Trăsături distinctive

Banda albă largă de pe aripă, banda albă îngustă de pe aripă, crupa verde-oliv (vizibilă în zbor), petele albe de pe marginile cozii (vizibile în zbor).

Aspect juvenil

Asemănător femelei, dar culorile sunt mai terne și nu au încă nuanțele definite ale adulților.

Modificări sezoniere

În penajul de iarnă, culorile masculului sunt ușor atenuate de marginile penelor. Acestea se uzează treptat, iar primăvara masculul afișează culorile sale nupțiale cele mai vii.

Dimorfism sexual

Pronunțat, masculul fiind mult mai viu colorat decât femela.

Cum se identifică

1. 1

   Culoarea penajului (mascul)

   Culoare roșie-portocalie pe piept și obraji, creștet albastru-cenușiu, crupă galben-verzuie. Benzile albe distinctive pe aripi sunt esențiale.

2. 2

   Cântat

   Cântec distinctiv, puternic și terminat brusc, cu un "cip-cip-cilip" final clar. Odată învățat, este inconfundabil.

3. 3

   Chemarea

   Chemarea ascuțită și metalică "pink! pink!" este un indicator excelent chiar dacă pasărea este ascunsă.

4. 4

   Modelul de zbor

   Zborul ondulant cu scurte planări este tipic pentru cinteze.

5. 5

   Crucea dorsală

   Crupionul verde-oliv este vizibil în zbor și deosebește cinteza comună de cinteza montană.

Habitat și răspândire

Biomi

Păduri de foioase și mixte, parcuri, grădini, livezi, zone rurale și suburbane.

Răspândire geografică

Pe scară largă în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei. A fost introdusă și în Noua Zeelandă.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la aproximativ 2000 m în timpul sezonului de cuibărit, uneori și mai sus în migrație.

Medii preferate

Zone cu copaci și arbuști, unde poate găsi hrană și locuri de cuibărit. Evită pădurile dense de conifere pure, dar este prezentă în amestecuri.

Comportament

Timp de activitate

Diuurnă.

Obiceiuri alimentare

Se hrănește în principal pe sol sau în stratul inferior al vegetației. Caută semințe, insecte și larve. Iarna, formează grupuri mari la hrănitori.

Comportament social

În afara sezonului de reproducere, este o pasăre gregară, formând stoluri mari, adesea mixte cu alte specii de cinteze sau vrăbii. În perioada de reproducere, masculii sunt teritoriali și își apără teritoriul de cuibărire.

Tipar de zbor

Zbor ondulant distinctiv, cu bătăi rapide de aripi alternând cu scurte planări în care aripile sunt strânse pe corp. În timpul migrației, zborul este mai direct și rapid.

Tipar de migrație

Populațiile din nord și est sunt migratoare, deplasându-se spre sud-vest pentru iarnă. Populațiile din vestul și sudul Europei sunt în mare parte sedentare sau efectuează migrații locale scurte.

Teritorialitate

Masculii sunt puternic teritoriali în timpul sezonului de reproducere, apărându-și teritoriul de cântec și cuplare prin cântec și, ocazional, prin confruntări fizice.

Reproducere

Sezon de reproducere

Aprilie - Iulie. De obicei, una sau două ponte pe an.

Obiceiuri de cuibărit

Cuibul este o construcție fină, în formă de cupă, realizată de femelă din mușchi, licheni, pânze de păianjen și păr, camuflat la bifurcația unei ramuri de copac sau arbust. Exteriorul este adesea decorat cu licheni și coajă de copac pentru a se integra în mediul înconjurător.

Mărimea ouatului

4 - 5 ouă.

Descrierea oului

4-5 ouă, de obicei de culoare albastru-verzui deschis, pătate cu pete și linii maro-roșcate sau violet-cenușii, în special la capătul mare.

Perioada de incubație

11 - 13 zile, realizată exclusiv de femelă.

Perioada de zburătăcire

11 - 14 zile. Puii părăsesc cuibul înainte de a putea zbura bine și sunt îngrijiți de ambii părinți pentru o perioadă suplimentară.

Îngrijire parentală

Femela incubează ouăle, iar ambii părinți participă la hrănirea puilor. Masculul aduce hrană femelei în timpul incubației.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Urmăriți sunetul. Cântecul distinctiv al masculului este de multe ori primul indiciu al prezenței sale. Chemarea "pink! pink!" este utilă în orice anotimp.
2. Căutați pe sol. Cintezele se hrănesc adesea pe sol, sub copaci sau arbuști, căutând semințe și insecte căzute.
3. Priviți în stoluri mixte. În afara sezonului de cuibărit, pot fi găsite în stoluri mari, adesea împreună cu vrăbii sau alte cinteze, la hrănitoare sau în câmpuri.
4. Fiți atenți la mișcare. Chiar și femelele mai discrete pot fi detectate prin mișcarea lor caracteristică sau prin scurte zboruri între arbori.

Specii similare

Date rapide

Greutate:

18-29 grame

Lungime cioc:

Robust, conic

Număr de ouă:

4-5

Culoare ouă:

Albastru-verzui deschis pătate

Dieta principală:

Semințe și insecte

Curiozități

• Numele științific Fringilla coelebs înseamnă "pasăre singură', de la observarea lui Linnaeus că în Suedia, femelele migrează în stoluri mari, lăsând masculii în urmă în timpul iernii.
• Cântecul cintezei comune a fost studiat îndelung de ornitologi, fiind un exemplu clasic de învățare vocală la păsări.
• Este o pasăre comună chiar și în cele mai aglomerate orașe, atâta timp cât există suficienți copaci și arbuști.
• Puii de cinteză, la fel ca la multe alte specii de păsări cântătoare, sunt hrăniți exclusiv cu insecte bogate în proteine pentru a asigura o creștere rapidă.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Passeriformes

Familia

Fringillidae

Gen

Fringilla

Specie

Fringilla coelebs

Explorează Cinteză comună