Găinușa-de-apă

Despre specie

Găinușa-de-apă (Gallinula chloropus) este o pasăre acvatică de mărime medie, aparținând familiei Rallidae. Este o specie comună și răspândită, caracterizată prin penajul său închis, picioarele lungi și colorate, și o placă frontală roșie distinctivă. Este o pasăre agilă, capabilă să se miște rapid prin vegetația densă de pe malurile apelor și să înoate grațios. Deși este prudentă, se adaptează bine la habitatele modificate de om și poate fi observată frecvent în parcuri și zone urbane cu corpuri de apă. Dieta sa este omnivoră, incluzând plante acvatice, insecte, moluște și mici pești.

Mărime și longevitate

Lungime

30-38 cm

Anvergură

50-55 cm

Greutate

190-490 g

Longevitate

Până la 10 ani în sălbăticie

Dieta

Omnivoră, incluzând plante acvatice, semințe, fructe, insecte, larve, râme, melci, pești mici și amfibieni.

Caracteristici fizice

Penaj

Adulții au un penaj închis, predominant negru-cenușiu pe cap, gât și corp, cu o tentă maronie pe spate. Flancurile prezintă dungi albe, iar partea inferioară a cozii (subcaudalele) este albă cu două pete negre distinctive. Remigele sunt maro închis. Nu există dimorfism sexual semnificativ în penaj.

Formă cioc

Ciocul este scurt și conic, cu o bază roșie aprinsă și vârful galben. Placa frontală (scutul frontal) este de asemenea roșu aprins, extinzându-se de la baza ciocului până la frunte.

Culoarea ochilor

Irisul este de culoare roșu închis.

Culoarea picioarelor

Picioarele sunt lungi și puternice, de culoare verde-gălbuie, cu o dungă roșie proeminentă pe partea superioară a tibiei. Degetele sunt lungi, fără membrane interdigitale complete, adaptate pentru a merge pe vegetația plutitoare și pe sol moale.

Trăsături distinctive

Placa frontală roșie și ciocul roșu cu vârful galben sunt cele mai distinctive trăsături. Dunga albă laterală și subcaudalele albe cu pete negre sunt de asemenea caracteristici cheie. Coada este scurtă și adesea ridicată în timpul mersului sau înotului, expunând subcaudalele albe.

Aspect juvenil

Puii sunt acoperiți cu puf negru, cu o pată roșie-portocalie pe frunte și cioc, și un inel albicios în jurul ochilor. Juvenilii au un penaj mai palid, maroniu-cenușiu, fără roșul aprins de pe cioc și placă frontală, care este maronie-cenușie. Picioarele sunt verzui-gălbui, dar fără dunga roșie. Devin asemănători cu adulții la prima năpârlire, dar placa frontală devine complet roșie abia după un an.

Modificări sezoniere

Penajul este consistent pe tot parcursul anului. Intensitatea culorii roșii de pe cioc și placă frontală poate varia ușor, devenind mai vibrantă în perioada de reproducere.

Dimorfism sexual

Masculii și femelele sunt asemănători ca aspect, cu masculii fiind, în general, puțin mai mari, dar diferența este dificil de observat în teren.

Cum se identifică

1. 1

   Culoarea penajului

   Căutați corpul negru-cenușiu cu tente maronii pe spate și dungi albe proeminente pe flancuri.

2. 2

   Capul și ciocul

   Cel mai distinctiv este ciocul roșu cu vârful galben și placa frontală roșie aprinsă.

3. 3

   Picioarele

   Observați picioarele lungi, verzui-gălbui, cu dunga roșie deasupra articulației genunchiului (pe tibie). Rețineți lipsa membranelor interdigitale complete.

4. 4

   Comportamentul

   Vedeți cum merge pe vegetația plutitoare, înoată cu mișcări sacadate ale capului și ridică frecvent coada scurtă, expunând subcaudalele albe cu pete negre.

5. 5

   Vocalize

   Ascultați strigătul 'kirr-ick' ascuțit și exploziv sau 'kik-kik-kik' rapid, care adesea o trădează înainte de a o vedea.

Habitat și răspândire

Biomi

Zone umede de apă dulce, incluzând lacuri, iazuri, râuri cu debit lent, canale, șanțuri, mlaștini, bălți și margini de lacuri, de obicei cu vegetație bogată.

Răspândire geografică

Specie cu o distribuție largă, găsită în Europa, Africa, Asia (inclusiv subcontinentul indian și Asia de Sud-Est), America de Nord, America de Sud (părți din zona de nord a Americii de Sud și Caraibe) și Oceania. Lipsește din Australia, Noua Zeelandă și regiunile arctice și antarctice. În România este o specie comună în zonele umede de câmpie și deal.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la aproximativ 3.000 m în unele regiuni muntoase, dar predominant la altitudini joase.

Medii preferate

Preferă apele dulci stătătoare sau cu curent lent, cu vegetație abundentă pe maluri și plante acvatice plutitoare, care oferă acoperire și locuri de cuibărit. Se adaptează bine și la habitatele urbane cu iazuri și parcuri.

Comportament

Timp de activitate

Este predominant diurnă, dar poate fi activă și la amurg sau în zori, mai ales în timpul căutării hranei.

Obiceiuri alimentare

Caută hrană în principal pe sol umed, în vegetația de pe mal și în apă, înotând și scufundându-se ocazional. Se hrănește cu plante acvatice, semințe, fructe căzute, precum și cu nevertebrate (insecte, larve, melci, râme) și vertebrate mici (pești mici, amfibieni). Adesea își folosește picioarele lungi pentru a manevra vegetația în timp ce se hrănește.

Comportament social

În general, este o pasăre solitară sau se găsește în perechi în timpul sezonului de reproducere. În afara sezonului de cuibărit, se pot forma grupuri mici, mai ales în locurile de hrănire abundente sau în locurile de iernat. Sunt teritoriale în timpul cuibăritului.

Tipar de zbor

Zborul este greoi, cu bătăi rapide de aripi, și picioarele lungi atârnând în spate. De obicei, zboară pe distanțe scurte, preferând să alerge sau să înoate pentru a scăpa de pericol. Decolează cu dificultate, dar odată în aer, poate parcurge distanțe considerabile în timpul migrației.

Tipar de migrație

Populațiile nordice sunt migratoare, deplasându-se spre sud pentru a ierna. Populațiile din regiunile temperate și tropicale sunt în general sedentare. În România, este o specie parțial migratoare, cu exemplare care iernează în zonele mai calde și exemplare care migrează din nordul Europei.

Teritorialitate

Foarte teritorială în timpul sezonului de reproducere. Perechile își apără energic cuiburile și zonele de hrănire de intruși, inclusiv de alte găinușe-de-apă, prin vocalize și agresiune fizică.

Reproducere

Sezon de reproducere

Martie-august, cu vârful în aprilie-iunie, în funcție de regiune. Pot avea 2-3 ponte pe an.

Obiceiuri de cuibărit

Construiește un cuib voluminos, în formă de cupă, din tulpini de trestie, rogoz și alte plante acvatice, căptușit cu vegetație mai fină. Cuibul este bine ascuns în vegetația densă de pe mal sau pe o platformă plutitoare, ancorată de vegetație. Ambele sexe participă la construcția cuibului.

Mărimea ouatului

De obicei 4-11 ouă, dar pot depune până la 17 în condiții excepționale (mai ales în a doua și a treia pontă).

Descrierea oului

4-11 ouă, cel mai adesea 6-8, de culoare crem-bej sau măsliniu-cafeniu, cu pete și puncte maro-roșcate sau negricioase, concentrate mai ales spre capătul mare.

Perioada de incubație

19-22 de zile. Ambele sexe clocesc, dar femela este mai activă.

Perioada de zburătăcire

Puii sunt nidifugi (părăsesc cuibul la scurt timp după eclozare) și sunt capabili să înoate și să se hrănească singuri. Sunt complet independenți după 40-50 de zile, dar rămân cu părinții încă o perioadă. Puii din prima pontă pot chiar ajuta la creșterea puiilor din ponta a doua.

Îngrijire parentală

Ambele sexe participă activ la incubare, creșterea și hrănirea puilor. Părinții pot hrăni puii chiar și după ce aceștia au părăsit cuibul. Puii din cuibăriturile anterioare pot asista la îngrijirea puilor din cuibăriturile ulterioare.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Căutați în zonele cu vegetație densă. Găinușa-de-apă preferă să se ascundă în stufărișuri și sub tufișurile de pe maluri, dar poate fi văzută ieșind la marginea apei pentru a se hrăni.
2. Ascultați vocalizele. Adresează-ți atenția la strigătele lor distinctive. Adesea o auziți înainte de a o vedea.
3. Fiți răbdător și discret. Sunt păsări precaute. Rămâneți liniștit și observați de la distanță pentru a le vedea comportamentul natural. Folosiți binoclul.
4. Observați mișcarea capului. Când înoată, au o mișcare caracteristică de 'pompare' a capului înainte și înapoi, care este un bun indiciu.
5. Urmăriți puii. În timpul verii, puii, care sunt de culoare neagră, adesea urmează părinții, fiind mai ușor de observat în spații deschise.

Specii similare

Date rapide

Clasa:

Aves

Ordinul:

Gruiformes

Familia:

Rallidae

Habitat principal:

Zone umede de apă dulce

Dieta:

Omnivoră

Statut de conservare IUCN:

Neamenințată (Least Concern)

Curiozități

• Puii de găinușă-de-apă din prima pontă pot ajuta la hrănirea și îngrijirea puilor din ponte ulterioare ale acelorași părinți, un comportament rar la păsări.
• Deși preferă să alerge sau să înoate, găinușele-de-apă sunt capabile de zboruri migratoare lungi, traversând adesea distanțe impresionante.
• Găinușa-de-apă își poate folosi degetele lungi pentru a se agăța de tulpini de plante și a se deplasa pe vegetația plutitoare.
• Culoarea roșie intensă a plăcii frontale și a ciocului este un indicator al stării de sănătate și al statutului reproductiv.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Gruiformes

Familia

Rallidae

Gen

Gallinula

Specie

Gallinula chloropus

Explorează Găinușa-de-apă