Birdby LogoBirdby
Acvilă Pleșuvă (Haliaeetus leucocephalus)

Acvilă Pleșuvă

Preocupare Minimă (Least Concern) conform IUCN Red List. Populația a fost restabilită cu succes după un declin sever în secolul XX.

Haliaeetus leucocephalus

Ai văzut o pasăre? Identific-o instant cu aplicația Birdby

Deschide aplicația

Despre specie

Acvila pleșuvă este o pasăre de pradă mare, originară din America de Nord, renumită pentru penajul său distinctiv, care include un corp maro închis și un cap și o coadă albe imaculate la adulți. Este un simbol național al Statelor Unite ale Americii și este un prădător oportunist, hrănindu-se în principal cu pești, dar și cu păsări de apă și hoituri. Populația sa a crescut semnificativ după declinul cauzat de pesticide, fiind acum o specie de succes conservată.

Mărime și longevitate

Lungime
70-102 cm (28-40 in)
Anvergură
1.8-2.3 m (5.9-7.5 ft)
Greutate
3-6.3 kg (6.6-13.9 lbs), femelele fiind mai mari decât masculii
Longevitate
Aproximativ 20 de ani în sălbăticie, până la 30 de ani în captivitate.
Dieta
În principal pești (de exemplu, somon, știucă, crap), dar și păsări de apă (rațe, gâște), mamifere mici (iezi de căprioară, iepuri), reptile, amfibieni și hoituri. Este un vânător oportunist și un cleptoparazit (fură prada altor animale).

Caracteristici fizice

Penaj
Adulții au corpul maro închis, capul și coada albe. Penele de zbor și tectricele mari sunt negricioase. Juvenilii sunt maro închis uniform, cu dungi palide variabile pe burta și sub aripi. Capul și coada lor sunt complet maro, devenind treptat albe pe parcursul a 4-5 ani.
Formă cioc
Cioc mare, puternic, curbat, de culoare galbenă la adulți, gri-negru la juvenili.
Culoarea ochilor
Galben la adulți, maro închis la juvenili.
Culoarea picioarelor
Galben strălucitor la adulți, gri-gălbui la juvenili. Picioare puternice, cu gheare mari și ascuțite.
Trăsături distinctive
Capul alb și coada albă contrastante cu corpul maro închis la adulți. Juvenilii sunt maro închis cu diferite pete albe pe partea inferioară a aripilor, care pot fi confundate cu cele ale acvilei aurii, dar acvila pleșuvă are un cioc mai mare și un cap mai proeminent.
Aspect juvenil
Complet maro închis la eclozare și pe durata primului an. Dezvoltă treptat pete albe pe corp și sub aripi în anii următori, iar capul și coada devin treptat albe de-a lungul a 4-5 ani până la atingerea penajului de adult.
Modificări sezoniere
Penajul nu prezintă modificări sezoniere semnificative la adulți.
Dimorfism sexual
Femelele sunt vizibil mai mari decât masculii (cu aproximativ 25%), dar penajul este identic.

Cum se identifică

  1. 1

    Penaj adult

    Corpul maro închis cu cap și coadă albe, cioc galben. Inconfundabil la vârsta matură.

  2. 2

    Penaj juvenil

    Penaj predominant maro închis cu pete albe variabile sub aripi și pe burtă. Cioc maro închis sau gri-gălbui. Procesul de maturizare durează 4-5 ani.

  3. 3

    Zbor

    Zbor puternic, cu bătăi lente de aripi. Planează cu aripile ținute relativ plate, în comparație cu vulturii care țin aripile într-un 'V' ușor. Prezintă adesea planări circulare înalte.

  4. 4

    Habitat

    Căutați-le în jurul lacurilor mari, râurilor, coastelor și estuarelor cu copaci înalți, oferind o priveliște excelentă a surselor de hrană.

  5. 5

    Dimensiune

    Este una dintre cele mai mari păsări de pradă din America de Nord, dimensiunea sa impunătoare fiind adesea un indicator cheie.

Habitat și răspândire

Biomi
Păduri de conifere, păduri mixte, zone umede, lacuri, râuri, zone costiere.
Răspândire geografică
America de Nord, incluzând Canada, Statele Unite (cu excepția Hawaii) și nordul Mexicului.
Interval altitudinal
De la nivelul mării până la altitudini înalte, de obicei asociată cu ape mari și zone împădurite.
Medii preferate
Preferează zonele cu corpuri mari de apă dulce sau sărată, cum ar fi lacurile mari, rezervoarele, râurile sau zonele costiere, care oferă abundență de pradă (pește) și copaci înalți pentru cuibărit și odihnă. Necesită copaci maturi, robusti pentru susținerea cuiburilor masive.

Comportament

Timp de activitate
Diurne, cele mai active dimineața și seara pentru vânătoare.
Obiceiuri alimentare
Vânează prin plonjare rapidă deasupra apei pentru a prinde pești cu ghearele sale puternice. Pot fura prada de la alte păsări (cleptoparazitism), de exemplu de la vulturii pescari. Consumă și hoituri, mai ales în timpul iernii. Uneori, se așează pe gheață și prinde pește prin orificii.
Comportament social
În general solitare sau în perechi, cu excepția zonelor de hrănire abundentă sau a locurilor de odihnă comune pe timpul iernii, unde se pot aduna în grupuri mari. Formează perechi monogame pe viață.
Tipar de zbor
Zbor puternic și grațios, adesea planând la înălțimi mari pe curenți ascendenți. Aripile sunt ținute într-o poziție relativ plată, ușor ridicate în timpul planării, spre deosebire de vulturii care le țin într-un unghi mai pronunțat. Bătăi profunde și lente ale aripilor.
Tipar de migrație
Populațiile din nordul arealului migrează spre sud în timpul iernii, în timp ce cele din sudul arealului sunt rezidente. Migrația tinde să urmeze căile navigabile.
Teritorialitate
Foarte teritoriale în jurul cuibului și a zonelor de hrănire pe durata sezonului de reproducere. Apără cu ardoare teritoriul de cuibărit.

Cântec și chemări

Cântec
Nu are un cântec distinctiv. Vocalizările sunt compuse din strigăte, chițăituri și fluierături.
Chemare
O serie de chițăituri înalte, scurte și ascuțite, urmate de o coborâre a tonului. Pare a fi un "kweek-kik-ik-ik-ik". Are și un strigăt mai puternic, asemănător cu un "kah-kah-kah". Sunt mai puțin impresionante decât sunetele multor alte păsări de pradă, fiind adesea înlocuite în filme cu strigătul mai puternic al uliului cu coadă roșie.
Când vocalizează
Mai frecvente în timpul sezonului de împerechere și în preajma cuibului, dar pot fi auzite pe tot parcursul anului, mai ales când sunt deranjate sau își marchează teritoriul.

Reproducere

Sezon de reproducere
Variază geografic. În sud, poate începe în septembrie-noiembrie, în timp ce în nord, din februarie-aprilie.
Obiceiuri de cuibărit
Cuibăresc în copaci înalți, de obicei lângă apă. Cuiburile sunt cele mai mari din America de Nord, construite din crengi mari și căptușite cu mușchi, iarbă și pene. Pot fi reutilizate și mărite an de an, ajungând la dimensiuni impresionante de peste 2.5 metri diametru și 4 metri adâncime, cântărind peste o tonă.
Mărimea ouatului
1-3 ouă, cel mai frecvent 2.
Descrierea oului
De obicei 1-3 ouă, de culoare alb mat, fără pete.
Perioada de incubație
Aproximativ 35 de zile. Ambii părinți incubează, dar femela petrece mai mult timp pe ouă.
Perioada de zburătăcire
55-100 de zile după eclozare, variază în funcție de disponibilul de hrană și latitudine. Puii rămân dependenți de părinți pentru hrana câteva săptămâni după ce au părăsit cuibul.
Îngrijire parentală
Ambii părinți participă la incubare, hrănirea puilor și apărarea cuibului. Puii sunt hrăniți cu pește și alte prăzi regurgitate sau aduse întregi la cuib.

Unde se găsește

Lângă ape mari

Căutați de-a lungul râurilor mari, lacurilor, estuarelor și zonelor costiere, în special acolo unde există copaci înalți pentru cuibărit și odihnă.

Zone cu pești abundenți

Acolo unde există o sursă consistentă de pește, acvilele pleșuve vor fi prezente. Baraje, sisteme de irigații sau guri de vărsare ale râurilor pot fi locuri bune.

Arbori înalți și morți

Adesea se odihnesc sau își construiesc cuiburile în copaci înalți, uneori morți (snags), care oferă o vizibilitate panoramică a zonei de vânătoare.

Zone de iernat

În timpul iernii, se adună în număr mare în locații cu apă deschisă și o sursă consistentă de hrană, adesea în sudul arealului lor. Căutați-le în jurul barajelor hidroelectrice unde apa nu îngheață.

Sfaturi de teren

  1. Căutare matinală/seară. Sunt cele mai active la vânătoare dimineața devreme și seara târziu, moment în care sunt cel mai ușor de observat.
  2. Folosiți binoclul. Datorită distanței la care pot fi observate, un binoclu bun este esențial pentru identificarea detaliilor penajului și a caracteristicilor specifice.
  3. Răbdare și Observare. Petreceți timp observând comportamentul lor, în special tehnici de vânătoare și interacțiunile cu alte păsări. Urmăriți-le zborul și locurile de odihnă preferate.
  4. Căutați urme. În special în zonele cu gheață sau zăpadă, căutați urme de gheare pe gheață sau pe mal, ceea ce indică prezența lor.
  5. Ascultați. Deși vocalizările lor nu sunt spectaculoase, ascultarea chițăiturilor lor distinctive poate ajuta la localizarea lor în copaci înalți.

Specii similare

Acvila Aurie

Aquila chrysaetos

Acvila aurie are un penaj predominant maro, fără cap și coadă albe la adulți. Juvenilii ambelor specii pot fi confundați; juvenilul de acvilă aurie are o pată albă distinctă la baza remigelor primare (la încheietura aripilor) și coadă cu o bandă albă la bază, iar capul este proporțional mai mic. Juvenilii de acvilă pleșuvă sunt mai robusti și au un cioc mai mare.

Vulturul Pescar

Pandion haliaetus

Vulturul pescar (Osprey) este mai mic, are burta albă, un model facial distinctiv (bandă neagră prin ochi) și zbor caracteristic cu aripile în formă de 'M'. Acvila pleșuvă nu are aceste trăsături și este mult mai mare și mai robustă.

Uliul cu Coadă Roșie

Buteo jamaicensis

Uliul cu Coadă Roșie este o pasăre de pradă mult mai mică. Adulții au coada de un roșu-cărămiziu distinctiv (care nu este prezent la acvila pleșuvă). Zborul și silueta sunt, de asemenea, diferite, cu aripi mai largi și o coadă mai scurtă la uliu.

Date rapide

Simbol Național:
Pasarea națională a Statelor Unite ale Americii.
Viteză de Zbor:
Poate atinge viteze de 30-50 km/h (19-31 mph) în zbor orizontal și 120-160 km/h (75-100 mph) în plonjare.
Viteză de Scufundare:
Poate prinde pești de la suprafața apei sau din apropierea ei, fără să se scufunde complet, dar ocazional se poate scufunda superficial.
Monogamie:
Formează perechi monogame pe viață.
Recolonație:
Un exemplu de succes al conservării speciilor, revenind de la marginea extincției.

Curiozități

  • Ciocul galben și luminos al acvilei pleșuve adulte nu este galben la naștere, ci se dezvoltă pe măsură ce pasărea înaintează în vârstă, la fel ca și capul și coada albe.
  • Acvila pleșuvă este un cleptoparazit renumit, adesea furând pești de la vulturii pescari (Osprey) sau de la alte păsări de pradă, o abilitate reprezentată uneori într-un mod oarecum peiorativ.
  • În ciuda imaginii sale impunătoare, vocalizarea acvilei pleșuve este relativ slabă și neimpresionantă, fiind adesea înlocuită în filme și emisiuni TV cu strigătul mai puternic și mai recognoscibil al unui Buteo jamaicensis.
  • Cuiburile acvilei pleșuve sunt printre cele mai mari din lume, putând ajunge la dimensiuni impresionante și cântărind până la două tone după ani de reutilizare și extindere.

Clasificare științifică

Regn
Animalia
Încrengătură
Chordata
Clasă
Aves
Ordinul
Accipitriformes
Familia
Accipitridae
Gen
Haliaeetus
Specie
Haliaeetus leucocephalus

Explorează Acvilă Pleșuvă

Identifică păsări oriunde

Gratuit pe iOS, Android și Web. Identificare prin foto și sunet, bază de date completă a speciilor și lista ta personală.

Deschide în aplicație