Birdby LogoBirdby
Papagalul Undulat (Melopsittacus undulatus)

Papagalul Undulat

Least Concern (LC)

Melopsittacus undulatus

Ai văzut o pasăre? Identific-o instant cu aplicația Birdby

Deschide aplicația

Despre specie

Papagalul undulat, cunoscut și sub denumirea de perus, este o specie de papagal mic, cu coadă lungă, originar din Australia. Este renumit pentru inteligența sa, capacitatea de a imita sunete și vorbire, și pentru culorile sale vibrante. Este una dintre cele mai populare păsări de companie la nivel mondial.

Mărime și longevitate

Lungime
18-20 cm (inclusiv coada)
Anvergură
28-30 cm
Greutate
25-40 g
Longevitate
3-6 ani în sălbăticie; 5-10 ani în captivitate (cu îngrijire adecvată, până la 15 ani)
Dieta
Granivor (semințe, ierburi, fructe, legume)

Caracteristici fizice

Penaj
În sălbăticie, penajul este predominant verde deschis pe corp, cu un cap galben și dungi negre ondulate pe ceafă, spate și aripi. Obrajii sunt marcați cu pete violet-albastre și puncte negre. În captivitate, există o varietate enormă de mutații de culoare, incluzând albastru, alb, galben, gri, violet, și combinații ale acestora.
Formă cioc
Cioc scurt, curbat, puternic, de culoare gri-verzui sau maro-gălbui, adaptat pentru spargerea semințelor.
Culoarea ochilor
Iris negru înconjurat de un inel alb la adulți; la juvenili, irisul este complet negru.
Culoarea picioarelor
Picioare scurte, de culoare gri-albăstruie, cu patru degete (două înainte, două înapoi), adaptate pentru cățărat și apucat.
Trăsături distinctive
Dungile ondulate de pe cap și spate, petele albastre de pe obraji și cele trei puncte negre de pe fiecare parte a gâtului (la varianta sălbatică). Coada este lungă și ascuțită.
Aspect juvenil
Juvenilii au dungi ondulate care se extind până la cera, ochi complet negri (fără inel alb), și un penaj mai tern. Cera este roz-violet la ambele sexe. Coada este mai scurtă.
Modificări sezoniere
Nu există schimbări sezoniere semnificative ale penajului. Culoarea cerei la femele poate varia ușor în intensitate în funcție de ciclul hormonal.
Dimorfism sexual
Diferența cea mai notabilă este culoarea cerei (zona de deasupra ciocului, unde sunt nările). La masculii adulți, cera este albastru intens. La femelele adulte, cera este maro deschis sau bej, devenind mai închisă la culoare (maro-roșcat) în perioada de reproducere. La juvenili, cera este roz-violet la ambele sexe, devenind albastră la masculi și maro/bej la femele pe măsură ce se maturizează.

Cum se identifică

  1. 1

    Dimensiune și formă

    Papagal mic, zvelt, cu coadă lungă și ascuțită, care reprezintă aproape jumătate din lungimea totală a corpului.

  2. 2

    Culoarea penajului (sălbatic)

    Verde deschis pe corp, cap galben, cu dungi negre ondulate pe ceafă, spate și aripi. Pete albastre pe obraji și puncte negre pe gât.

  3. 3

    Cera (zona de deasupra ciocului)

    Albastru intens la masculii adulți, maro/bej la femelele adulte (maro închis în perioada de reproducere), roz-violet la juvenili.

  4. 4

    Ochi

    Iris negru cu inel alb la adulți, ochi complet negri la juvenili.

  5. 5

    Vocalizări

    Ciripituri melodioase, triluri rapide și fluierături. Foarte vocali în stoluri.

Habitat și răspândire

Biomi
Pajiști, savane, zone aride și semiaride, păduri deschise de eucalipt, tufișuri.
Răspândire geografică
Originar din Australia, răspândit pe întreg continentul, evitând zonele de coastă umede și pădurile tropicale dense. Populații sălbatice au fost introduse și în alte regiuni, cum ar fi Florida (SUA), dar cu succes limitat.
Interval altitudinal
De la nivelul mării până la altitudini moderate, în zonele de interior ale Australiei.
Medii preferate
Preferă zonele deschise cu iarbă înaltă și copaci rari, în apropierea surselor de apă. Sunt păsări nomade, urmărind ploile și disponibilitatea semințelor.

Comportament

Timp de activitate
Diurni. Sunt activi în timpul zilei, hrănindu-se dimineața devreme și seara târziu, și odihnindu-se la umbră în timpul căldurii de la amiază.
Obiceiuri alimentare
Se hrănesc în principal cu semințe de ierburi, în special cele de iarbă spinifex. Consumă și frunze, muguri, fructe și ocazional insecte. Se hrănesc în stoluri mari pe sol.
Comportament social
Extrem de sociali, trăiesc în stoluri mari, care pot număra de la câteva zeci la mii de indivizi. Comunică constant prin ciripituri și triluri. Formează perechi monogame în cadrul stolului.
Tipar de zbor
Zbor rapid, direct, cu bătăi rapide de aripi. Sunt foarte agili în aer și pot parcurge distanțe mari în căutarea hranei și a apei.
Tipar de migrație
Nomazi, nu migratori în sensul clasic. Mișcările lor sunt determinate de disponibilitatea apei și a hranei, urmând ploile în zonele aride ale Australiei. Pot parcurge distanțe considerabile.
Teritorialitate
Nu sunt teritorială în sens strict, mai ales în afara sezonului de reproducere. În timpul cuibăritului, perechile își apără cuibul, dar nu și un teritoriu larg.

Cântec și chemări

Cântec
Nu au un cântec complex. Vocalizările lor constau în principal din ciripituri melodioase, triluri rapide și fluierături. Sunt capabili să imite sunete și vorbire, mai ales masculii.
Chemare
Apeluri de contact constante, ciripituri de alarmă scurte și ascuțite, și sunete de gâlgâit sau bolboroseală în timpul hrănirii sau interacțiunilor sociale.
Când vocalizează
Vocalizează pe tot parcursul zilei, fiind deosebit de zgomotoși în stoluri mari, mai ales dimineața și seara.

Reproducere

Sezon de reproducere
În sălbăticie, sezonul de reproducere este neregulat și depinde de ploile abundente și disponibilitatea hranei, putând avea loc în orice moment al anului. În captivitate, se pot reproduce pe tot parcursul anului.
Obiceiuri de cuibărit
Cuibăresc în cavități naturale din copaci (de obicei eucalipt), în scorburi sau în găuri din stâlpi de gard. Nu adaugă material de cuib, depunând ouăle direct pe lemnul gol.
Mărimea ouatului
4-8 ouă, cel mai frecvent 5-6.
Descrierea oului
Ouă albe, rotunde sau ușor ovale, cu o suprafață netedă și mată. Dimensiuni: aproximativ 1.8 x 1.4 cm.
Perioada de incubație
18-21 zile, incubate exclusiv de femelă.
Perioada de zburătăcire
Puii părăsesc cuibul la aproximativ 30-35 de zile de la eclozare. Sunt hrăniți de ambii părinți pentru încă câteva săptămâni după părăsirea cuibului.
Îngrijire parentală
Femela incubează ouăle și hrănește puii mici. Masculul o hrănește pe femelă în timpul incubației și ajută la hrănirea puilor mai mari.

Unde se găsește

Pajiști și savane

Căutați în zonele deschise cu iarbă înaltă, unde se hrănesc cu semințe.

Aproape de surse de apă

Se adună în număr mare la adăpători, mai ales în perioadele secetoase.

Păduri deschise de eucalipt

Folosesc copacii pentru adăpost, cuibărit și ca puncte de observație.

Sfaturi de teren

  1. Ascultați. Stolurile de perusi sunt foarte zgomotoase. Ciripiturile lor constante sunt adesea primul indiciu al prezenței lor.
  2. Căutați în stoluri. Sunt păsări sociale și rareori sunt văzute singure. Căutați grupuri mari, mai ales în jurul surselor de hrană și apă.
  3. Observați comportamentul de hrănire. Petrec mult timp pe sol, hrănindu-se cu semințe. Fiți atenți la mișcarea în iarba înaltă.
  4. Vizitați zonele aride după ploi. În Australia, mișcările lor sunt legate de ploi. După o ploaie bună, populațiile pot exploda în anumite zone.

Specii similare

Papagalul de iarbă (Neophema spp.)

Neophema spp.

Papagalii de iarbă sunt, în general, mai mici și mai zvelți, cu cozi mai scurte și culori mai puțin vibrante, adesea cu pete roșii sau albastre pe aripi sau frunte. Nu au dungile ondulate caracteristice perusului.

Papagalul de sol (Pezoporus wallicus)

Pezoporus wallicus

Papagalul de sol este o specie rară, predominant terestră, cu un penaj verde-gălbui puternic barbat și o coadă mai scurtă. Este mult mai mare și are un comportament diferit, petrecându-și majoritatea timpului pe sol.

Date rapide

Origine:
Australia
Statut de conservare:
Least Concern
Dieta principală:
Semințe
Comportament social:
Trăiesc în stoluri mari
Dimorfism sexual:
Culoarea cerei

Curiozități

  • Papagalii undulați sunt a treia cea mai populară pasăre de companie din lume, după găini și canari.
  • Numele științific 'Melopsittacus undulatus' înseamnă 'papagal cântător cu dungi ondulate'.
  • În sălbăticie, pot parcurge sute de kilometri în căutarea apei și a hranei.
  • Sunt capabili să rotească capul aproape 180 de grade.
  • Cea mai veche înregistrare a unui perus care a vorbit a fost în 1954, un mascul pe nume 'Sparkie Williams' care avea un vocabular de peste 500 de cuvinte și 8 poezii.

Clasificare științifică

Regn
Animalia
Încrengătură
Chordata
Clasă
Aves
Ordinul
Psittaciformes
Familia
Psittaculidae
Gen
Melopsittacus
Specie
Melopsittacus undulatus

Explorează Papagalul Undulat

Identifică păsări oriunde

Gratuit pe iOS, Android și Web. Identificare prin foto și sunet, bază de date completă a speciilor și lista ta personală.

Deschide în aplicație