Cormoran mare

Despre specie

Cormoranul mare este o pasăre acvatică mare, predominant neagră, cunoscută pentru abilitățile sale excelente de scufundare și pescuit. Este o specie larg răspândită, întâlnită pe coaste, lacuri și râuri din întreaga lume.

Mărime și longevitate

Lungime

70-102 cm

Anvergură

121-160 cm

Greutate

1.5-5.3 kg (media 2.6-3.7 kg)

Longevitate

Până la 15-20 de ani în sălbăticie

Dieta

Carnivor (piscivor)

Caracteristici fizice

Penaj

Adulții au un penaj predominant negru lucios, cu reflexe verzui sau bronz. În perioada de reproducere, dezvoltă o pată albă distinctivă pe coapsă și pete albe pe cap și gât. Gâtul este lung și subțire, iar coada este relativ scurtă și rigidă.

Formă cioc

Cioc lung, puternic, de culoare gri-închis, cu vârful ascuțit și un cârlig pronunțat la maxilarul superior, adaptat pentru prinderea peștilor. Pielea gulară (sacul gular) este galben-portocalie.

Culoarea ochilor

Verde smarald la adulți, înconjurat de un inel ocular galben-verzui.

Culoarea picioarelor

Picioare negre, palmate, poziționate mult în spate pe corp, ceea ce le conferă o propulsie excelentă sub apă, dar o mers stângaci pe uscat.

Trăsături distinctive

Silueta distinctivă în zbor (gât întins, picioare în spate), postura verticală pe uscat, obiceiul de a-și usca aripile întinse după scufundări, pata albă de pe coapsă în sezonul de reproducere.

Aspect juvenil

Juvenilii au penajul maro-închis pe spate și aripi, cu abdomenul și pieptul mai deschise la culoare, adesea albicioase sau pătate. Pielea gulară este mai palidă, gălbuie. Treptat, pe parcursul a 2-3 ani, capătă penajul negru al adulților.

Modificări sezoniere

În sezonul de reproducere, adulții dezvoltă o pată albă mare pe coapsă și pete albe fine pe cap și gât. Aceste ornamente dispar după reproducere.

Dimorfism sexual

Sexele sunt similare ca aspect, masculii fiind în general puțin mai mari și mai grei decât femelele.

Cum se identifică

1. 1

   Dimensiune și siluetă

   Căutați o pasăre mare, neagră, cu gât lung și subțire, și coadă scurtă. În zbor, gâtul este întins, iar picioarele depășesc coada. Pe uscat, stă într-o postură verticală.

2. 2

   Culoarea penajului

   Adulții sunt negri lucioși, cu reflexe verzui. Juvenilii sunt maro-închis pe spate și mai deschiși la culoare pe piept și abdomen.

3. 3

   Pielea gulară și ciocul

   Pielea gulară galben-portocalie este un indicator bun. Ciocul este lung, gri-închis, cu vârful cârligat.

4. 4

   Pata albă de pe coapsă

   În sezonul de reproducere, adulții au o pată albă distinctivă pe coapsă, vizibilă mai ales când stau pe uscat.

5. 5

   Comportament

   Observați obiceiul de a-și usca aripile întinse după scufundări, precum și scufundările frecvente pentru pescuit.

Habitat și răspândire

Biomi

Zone umede, coaste marine, estuare, lacuri, râuri mari, iazuri piscicole.

Răspândire geografică

Specie cosmopolită, răspândită în Europa, Asia, Africa, Australia și America de Nord (subspecia P. c. auritus, considerată uneori specie separată, Cormoranul cu creastă). În România este o specie comună, larg răspândită pe cursurile de apă și lacuri.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la altitudini joase, în zonele cu corpuri de apă dulce sau sărată.

Medii preferate

Preferă apele bogate în pește, fie că sunt dulci, salmastre sau sărate. Necesită locuri liniștite pentru cuibărit (copaci înalți, stânci, insule) și locuri expuse pentru a-și usca aripile.

Comportament

Timp de activitate

Diurnă. Este activă în timpul zilei, dedicându-se pescuitului și odihnei.

Obiceiuri alimentare

Se hrănește aproape exclusiv cu pește, pe care îl prinde prin scufundări. Poate sta sub apă până la un minut, atingând adâncimi de câțiva metri. Își folosește picioarele puternice pentru propulsie sub apă și ciocul ascuțit pentru a prinde peștele. După pescuit, își usucă aripile întinse, deoarece penajul lor nu este complet impermeabil, permițând o scufundare mai eficientă.

Comportament social

Social, mai ales în afara sezonului de reproducere, formând stoluri mari. Cuibărește în colonii, adesea mixte, cu alte specii de păsări acvatice. Poate fi văzut odihnindu-se în grupuri mari pe copaci, stânci sau diguri.

Tipar de zbor

Zbor puternic, cu bătăi regulate ale aripilor. În zbor, gâtul este întins, iar picioarele depășesc coada. Adesea zboară în formații în V sau în linii, mai ales în timpul migrației.

Tipar de migrație

Populațiile nordice și estice sunt migratoare, iernând în zone mai calde. Populațiile din vestul Europei și din zonele temperate sunt în mare parte sedentare sau efectuează deplasări locale. În România, este o specie parțial migratoare, cu populații rezidente și populații care sosesc pentru iernat sau tranzitează.

Teritorialitate

Teritorială în jurul cuibului în timpul sezonului de reproducere, dar tolerează prezența altor cormorani în colonie.

Reproducere

Sezon de reproducere

Variază geografic, dar în Europa începe de obicei în martie-aprilie și durează până în iulie.

Obiceiuri de cuibărit

Cuibărește în colonii, adesea mari, pe copaci înalți (în special în zonele interioare), pe stânci abrupte sau pe insule izolate (pe coaste). Cuibul este o structură voluminoasă, construită din crengi, alge și alte materiale vegetale, cimentate cu guano.

Mărimea ouatului

2-6 ouă

Descrierea oului

2-6 ouă (cel mai frecvent 3-4), de culoare albastru-pal, acoperite cu un strat calcaros alb, care se murdărește rapid. Dimensiuni medii: 63 x 40 mm.

Perioada de incubație

28-31 de zile

Perioada de zburătăcire

Puii părăsesc cuibul la aproximativ 50 de zile, dar depind de părinți pentru hrană încă 2-3 luni.

Îngrijire parentală

Ambii părinți incubează ouăle și hrănesc puii. Puii sunt nidicoli (se nasc neajutorați) și sunt hrăniți prin regurgitare.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Căutați-i pe structuri înalte. Cormoranii se odihnesc adesea pe copaci morți, stâlpi, diguri sau stânci, mai ales după pescuit, pentru a-și usca aripile.
2. Observați comportamentul de pescuit. Urmăriți-i cum se scufundă sub apă și reapar la suprafață cu pești în cioc. Sunt scufundători excelenți.
3. Vizitați zonele umede dimineața devreme sau seara. Sunt mai activi în aceste perioade, când pescuiesc sau se deplasează spre locurile de odihnă.
4. Folosiți un binoclu. Pentru a observa detaliile penajului, culoarea ochilor și a pielii gulare, care sunt esențiale pentru identificare.

Specii similare

Date rapide

Dieta principală:

Pește

Habitat preferat:

Ape dulci și sărate, coaste, lacuri, râuri

Statut de conservare IUCN:

Least Concern

Comportament distinctiv:

Uscarea aripilor întinse

Tip de cuibărit:

Colonial

Curiozități

• Cormoranii sunt folosiți de mii de ani în unele culturi asiatice (în special în China și Japonia) pentru pescuit, fiind dresați să prindă pești și să-i aducă înapoi pescarilor.
• Spre deosebire de majoritatea păsărilor acvatice, penajul cormoranilor nu este complet impermeabil. Acest lucru le permite să se scufunde mai ușor și să vâneze mai eficient sub apă, dar necesită uscarea aripilor la suprafață.
• Numele 'cormoran' provine din latinescul 'corvus marinus', însemnând 'corb de mare', referindu-se la culoarea lor închisă și la habitatul marin.
• Cormoranii pot fi considerați indicatori ai sănătății ecosistemelor acvatice, deoarece prezența lor indică o populație sănătoasă de pești.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Suliformes

Familia

Phalacrocoracidae

Gen

Phalacrocorax

Specie

Phalacrocorax carbo

Explorează Cormoran mare