Birdby LogoBirdby
Guguștiuc (Streptopelia decaocto)

Guguștiuc

Least Concern (Preocupare Minimă)

Streptopelia decaocto

Ai văzut o pasăre? Identific-o instant cu aplicația Birdby

Deschide aplicația

Despre specie

Guguștiucul este o specie de porumbel de talie medie, recunoscută pentru gulerul negru distinctiv de pe ceafă și penajul său predominant gri-bej. Este o specie invazivă de succes, originară din Asia, care s-a răspândit rapid în Europa și America de Nord în ultimele decenii. Este o pasăre comună în habitatele antropice, adaptându-se excelent la prezența umană.

Mărime și longevitate

Lungime
30-33 cm
Anvergură
47-55 cm
Greutate
125-240 g
Longevitate
Până la 10-15 ani în sălbăticie, deși media este mai mică (2-3 ani)
Dieta
Granivor (semințe, cereale), ocazional fructe de pădure, insecte mici

Caracteristici fizice

Penaj
Penajul general este gri-bej deschis, cu nuanțe rozalii pe piept și abdomen. Aripile sunt mai închise la culoare, cu vârfurile remigelor primare negricioase. Coada este lungă, cu penele exterioare albe la bază și negre la vârf, vizibile în zbor. Caracteristica cea mai distinctivă este semigulerul negru, mărginit cu alb, de pe ceafă.
Formă cioc
Cioc scurt, subțire, de culoare gri-negricioasă.
Culoarea ochilor
Iris roșu-închis, cu un inel orbital albicios.
Culoarea picioarelor
Picioare scurte, roșii-purpurii.
Trăsături distinctive
Semigulerul negru de pe ceafă, penajul general deschis, coada lungă cu alb la bază, și sunetul caracteristic de "gu-guu-gu".
Aspect juvenil
Juvenilii sunt similari cu adulții, dar au penajul mai tern, mai puțin rozaliu, și semigulerul negru de pe ceafă este incomplet sau absent, dezvoltându-se pe măsură ce se maturizează.
Modificări sezoniere
Nu există variații sezoniere semnificative ale penajului.
Dimorfism sexual
Nu există dimorfism sexual pronunțat; masculii și femelele arată similar, deși masculii pot fi ușor mai mari și mai robuști.

Cum se identifică

  1. 1

    Gulerul negru

    Căutați semigulerul negru, mărginit cu alb, pe ceafa păsării. Aceasta este cea mai distinctivă trăsătură a guguștiucului adult.

  2. 2

    Culoarea penajului

    Observați penajul general gri-bej deschis, cu nuanțe rozalii pe piept. Este mai deschis decât majoritatea porumbeilor sălbatici.

  3. 3

    Coada

    În zbor, observați coada lungă, cu penele exterioare albe la bază și negre la vârf.

  4. 4

    Vocalizări

    Ascultați cântecul caracteristic "gu-guu-gu", repetat monoton. Este un indiciu sonor excelent pentru identificare.

  5. 5

    Habitat

    Guguștiucul este aproape întotdeauna găsit în apropierea așezărilor umane: orașe, sate, parcuri, grădini.

Habitat și răspândire

Biomi
Zone urbane, suburbane, rurale, parcuri, grădini, ferme, terenuri agricole, margini de pădure.
Răspândire geografică
Originar din Asia (India, Sri Lanka, China), s-a extins rapid în Europa începând cu secolul XX, ajungând în America de Nord în anii 1970. Acum este larg răspândit în majoritatea Europei, inclusiv în România, și în părți din Asia și America de Nord.
Interval altitudinal
De la nivelul mării până la altitudini medii, evitând zonele montane înalte.
Medii preferate
Preferă habitatele deschise sau semi-deschise, cu prezența copacilor pentru cuibărit și a surselor de hrană (semințe, cereale). Se adaptează excelent la mediile antropice, fiind o pasăre sinantropă.

Comportament

Timp de activitate
Diurnă.
Obiceiuri alimentare
Se hrănește predominant la sol, căutând semințe de cereale, buruieni, resturi de pâine și alte produse alimentare umane. Poate consuma și fructe mici sau insecte ocazional. Este adesea văzut în grupuri mici în zonele de hrănire.
Comportament social
Este o pasăre socială, adesea văzută în perechi sau în grupuri mici. În afara sezonului de reproducere, se pot forma stoluri mai mari, în special în jurul surselor de hrană abundente. Este relativ tolerantă față de alte specii de păsări.
Tipar de zbor
Zbor direct, rapid, cu bătăi de aripi puternice și regulate. În timpul zborului, coada lungă și albă de la bază este vizibilă. Poate plana pe distanțe scurte.
Tipar de migrație
În general, este o specie sedentară în majoritatea arealului său european. Populațiile nordice pot efectua mișcări locale sau dispersii post-reproductivă, dar nu migrații regulate pe distanțe lungi.
Teritorialitate
Masculii își apără teritoriul de cuibărit prin cântec și, ocazional, prin confruntări fizice scurte.

Cântec și chemări

Cântec
Cântecul este un "gu-guu-gu" monoton, repetat, cu accent pe a doua silabă. Este adesea descris ca un sunet melancolic sau plângăreț. Poate fi auzit pe tot parcursul anului, dar mai intens în sezonul de reproducere.
Chemare
Pe lângă cântec, emite un "krr-krr" aspru, ca un scârțâit, în timpul zborului sau când este alarmat. Un "huu-huu" mai moale poate fi auzit în timpul curteniei.
Când vocalizează
Vocalizează pe tot parcursul anului, dar cel mai frecvent și intens în timpul sezonului de reproducere, de la primele ore ale dimineții până seara târziu.

Reproducere

Sezon de reproducere
Sezonul de reproducere este extins, putând începe în februarie-martie și continua până în octombrie-noiembrie, cu mai multe rânduri de pui pe an (2-6 rânduri, în funcție de condiții).
Obiceiuri de cuibărit
Cuibul este o structură simplă, plată, făcută din crenguțe subțiri, rădăcini și iarbă, adesea căptușită cu materiale mai fine. Este construit în copaci sau arbuști, la înălțimi variabile, dar și pe structuri artificiale (cornișe de clădiri, stâlpi, antene).
Mărimea ouatului
2 ouă
Descrierea oului
Depune de obicei 2 ouă albe, eliptice, fără pete.
Perioada de incubație
14-18 zile, incubate de ambii părinți.
Perioada de zburătăcire
Puii părăsesc cuibul la aproximativ 15-19 zile de la eclozare, dar sunt hrăniți de părinți încă o săptămână sau două după aceea.
Îngrijire parentală
Ambii părinți participă la construirea cuibului, incubarea ouălor și hrănirea puilor cu "lapte de porumbel" (o secreție nutritivă din gușă).

Unde se găsește

Zone urbane și suburbane

Parcuri, grădini publice și private, piețe, străzi cu copaci, balcoane, pervazuri.

Zone rurale

Curți de ferme, sate, margini de terenuri agricole, livezi.

Zone industriale

Depozite, fabrici, zone cu clădiri și structuri înalte.

Sfaturi de teren

  1. Ascultați cântecul. Cântecul "gu-guu-gu" este foarte distinctiv și adesea primul indiciu al prezenței sale. Poate fi auzit de la distanță.
  2. Căutați în zonele de hrănire. Guguștiucii se hrănesc la sol. Căutați-i în locuri unde sunt semințe căzute, resturi de pâine sau cereale, cum ar fi sub hrănitoarele de păsări sau în jurul coșurilor de gunoi.
  3. Observați comportamentul. Sunt păsări relativ blânde și se apropie de oameni, mai ales în zonele urbane. Pot fi văzuți stând pe fire de curent, antene, acoperișuri sau ramuri de copaci.
  4. Fiți atenți la zbor. Zborul direct și rapid, cu coada lungă și albă la bază, este un bun indicator.

Specii similare

Porumbel de scorbură

Columba oenas

Porumbelul de scorbură este mai închis la culoare, fără guler negru, și are o pată verde-purpurie irizată pe gât. Coada este mai scurtă și nu are alb la bază. Preferă habitatele forestiere.

Porumbel gulerat

Columba palumbus

Porumbelul gulerat este mult mai mare, are pete albe distincte pe gât și o bandă albă pe aripă, vizibilă în zbor. Cântecul este un "gu-guu-gu-gu-gu" mai complex și mai profund.

Turturică

Streptopelia turtur

Turturica este mai mică, are un penaj mai pestriț, cu pete negre și albe pe lateralele gâtului (nu un semiguler complet). Este o specie migratoare și preferă habitatele rurale și agricole, fiind mai rară în zonele urbane. Populațiile de turturică sunt în declin.

Date rapide

Statut de conservare:
Preocupare Minimă (Least Concern)
Dieta principală:
Semințe și cereale
Habitat preferat:
Zone urbane și rurale, aproape de oameni
Număr de ouă:
2
Cântec distinctiv:
"gu-guu-gu"

Curiozități

  • Guguștiucul este un exemplu clasic de specie invazivă de succes, extinzându-și arealul natural de mii de kilometri în doar câteva decenii.
  • Se crede că expansiunea sa rapidă în Europa a fost facilitată de schimbările climatice și de disponibilitatea crescută a hranei în habitatele antropice.
  • Numele său științific, 'decaocto', înseamnă 'optsprezece' în greacă, referindu-se la o legendă greacă despre o fată transformată într-o pasăre care cânta "decaocto" pentru a-și plânge soarta.
  • Este o pasăre foarte prolifică, putând avea până la 6 rânduri de pui pe an, ceea ce contribuie la succesul său reproductiv și la răspândirea rapidă.
  • Guguștiucul este adesea considerat un simbol al păcii și al adaptabilității datorită prezenței sale calme și capacității de a prospera în medii modificate de om.

Clasificare științifică

Regn
Animalia
Încrengătură
Chordata
Clasă
Aves
Ordinul
Columbiformes
Familia
Columbidae
Gen
Streptopelia
Specie
Streptopelia decaocto

Explorează Guguștiuc

Identifică păsări oriunde

Gratuit pe iOS, Android și Web. Identificare prin foto și sunet, bază de date completă a speciilor și lista ta personală.

Deschide în aplicație