Porumbelul de doliu

Despre specie

Porumbelul de doliu (Zenaida macroura) este o specie de pasăre răspândită pe scară largă în America de Nord, Centrală și Caraibe. Este una dintre cele mai comune și răspândite păsări din America de Nord, cunoscută pentru cântecul său melancolic și zborul rapid. Este o pasăre de talie medie, cu o coadă lungă și ascuțită, și un penaj predominant gri-maroniu.

Mărime și longevitate

Lungime

22-36 cm

Anvergură

37-45 cm

Greutate

96-170 g

Longevitate

1-1.5 ani (în sălbăticie, până la 19 ani în cazuri excepționale)

Dieta

Granivor (semințe, cereale, fructe mici)

Caracteristici fizice

Penaj

Penajul este predominant gri-maroniu deschis pe spate și aripi, cu nuanțe rozalii pe piept și gât la masculi. Abdomenul este mai deschis la culoare. Prezintă pete negre distincte pe aripile superioare și o pată mică, irizată, de culoare albastru-negru sub ochi. Coada este lungă, ascuțită, cu pene exterioare albe vizibile în zbor.

Formă cioc

Cioc scurt, subțire, de culoare negricioasă.

Culoarea ochilor

Ochi negri, înconjurați de un inel orbital albastru deschis, aproape alb.

Culoarea picioarelor

Picioare scurte, roșii-rozalii.

Trăsături distinctive

Coada lungă și ascuțită, petele negre de pe aripi, inelul orbital albastru deschis și cântecul caracteristic de 'doliu'. Zborul este rapid și direct, cu bătăi rapide de aripi și un fluierat distinctiv produs de penele aripilor la decolare.

Aspect juvenil

Juvenilii au un penaj mai pestriț, cu margini deschise la culoare pe pene, dându-le un aspect solzos. Le lipsesc petele irizate de pe gât și inelul orbital albastru este mai puțin pronunțat sau absent. Coada este mai scurtă și mai puțin ascuțită decât la adulți.

Modificări sezoniere

Nu există schimbări semnificative de penaj între sezoanele de reproducere și non-reproducere. Variațiile sunt mai degrabă legate de vârstă și sex.

Dimorfism sexual

Masculii sunt, în general, puțin mai mari și au nuanțe mai pronunțate de rozaliu pe piept și gât, precum și o pată irizată mai vizibilă pe gât. Femelele sunt mai terne, cu mai puțin rozaliu și o pată irizată mai puțin evidentă.

Cum se identifică

1. 1

   Forma corpului și a cozii

   Căutați o pasăre zveltă, cu o coadă lungă și ascuțită, care se îngustează la vârf. Aceasta este o caracteristică cheie care o diferențiază de majoritatea celorlalte specii de porumbei.

2. 2

   Culoarea penajului

   Observați penajul predominant gri-maroniu deschis, cu nuanțe rozalii pe piept la masculi. Căutați petele negre mici de pe aripile superioare și pata albastru-negru de sub ochi.

3. 3

   Zborul și sunetul aripilor

   Ascultați fluieratul distinctiv produs de aripile sale la decolare și aterizare. Zborul este rapid și direct.

4. 4

   Cântecul

   Ascultați cântecul melancolic 'coo-OO-oo-oo-oo', care este inconfundabil și adesea primul indiciu al prezenței sale.

5. 5

   Inelul orbital

   La o observație mai atentă, inelul orbital albastru deschis, aproape alb, din jurul ochiului negru este un bun indicator.

Habitat și răspândire

Biomi

Păduri deschise, zone agricole, pajiști, zone urbane și suburbane, livezi, margini de pădure, deșerturi cu vegetație rară.

Răspândire geografică

America de Nord (din sudul Canadei până în Mexic), America Centrală și Caraibe. Este o specie rezidentă în majoritatea arealului său, dar populațiile nordice migrează spre sud în timpul iernii.

Interval altitudinal

De la nivelul mării până la aproximativ 3000 de metri, în funcție de regiune și disponibilitatea resurselor.

Medii preferate

Preferă habitatele deschise sau semi-deschise cu copaci sau arbuști pentru cuibărit și adăpost, și zone cu sol gol sau vegetație scurtă pentru căutarea hranei. Se adaptează bine la prezența umană.

Comportament

Timp de activitate

Diurnă. Este activă în timpul zilei, căutând hrană și cuibărind. Se adună în locuri comune de adăpost seara.

Obiceiuri alimentare

Se hrănește aproape exclusiv cu semințe, pe care le culege de pe sol. Poate consuma și fructe mici de pădure sau insecte ocazional. Are o gușă mare în care poate stoca o cantitate considerabilă de semințe. Este un consumator important de semințe de buruieni și cereale. Nu sapă după hrană, ci o culege de la suprafață.

Comportament social

În afara sezonului de reproducere, se adună în stoluri mari, în special în timpul migrației și la locurile de hrănire și adăpost. În timpul reproducerii, formează perechi monogame, dar pot cuibări în colonii laxe.

Tipar de zbor

Zbor rapid, direct și puternic, cu bătăi rapide de aripi. La decolare, aripile produc un fluierat distinctiv, audibil de la distanță. Poate atinge viteze de până la 88 km/h.

Tipar de migrație

Populațiile din nordul arealului migrează spre sud în timpul iernii, ajungând până în America Centrală. Populațiile din sud sunt rezidente. Migrația are loc în stoluri mari, atât ziua, cât și noaptea.

Teritorialitate

Masculii apără un teritoriu mic în jurul cuibului în timpul sezonului de reproducere, dar nu sunt la fel de teritoriali ca alte specii de păsări.

Reproducere

Sezon de reproducere

Martie-septembrie, cu mai multe rânduri de pui pe an (2-6, cel mai adesea 3-5).

Obiceiuri de cuibărit

Cuibul este o platformă fragilă de crenguțe, adesea căptușită cu iarbă sau ace de pin, construită de ambii părinți. Este amplasat în copaci, arbuști, pe structuri artificiale (streșini, pervazuri) sau, mai rar, pe sol. Preferă locurile cu vegetație densă pentru camuflaj.

Mărimea ouatului

2 ouă

Descrierea oului

De obicei 2 ouă, albe, eliptice, fără pete. Dimensiuni medii: 27 x 21 mm.

Perioada de incubație

14 zile

Perioada de zburătăcire

11-15 zile de la eclozare. Puii sunt hrăniți cu 'lapte de porumbel' (o substanță nutritivă produsă în gușa părinților) în primele zile.

Îngrijire parentală

Ambii părinți incubează ouăle și hrănesc puii. Masculul incubează de obicei ziua, iar femela noaptea. Puii sunt îngrijiți de ambii părinți până la independență.

Unde se găsește

Sfaturi de teren

1. Ascultați cântecul. Cântecul lor distinctiv este adesea primul semn al prezenței lor. Învățați să-l recunoașteți și veți ști când sunt în apropiere.
2. Observați la hrănitori. Sunt vizitatori frecvenți ai hrănitorilor pentru păsări, în special cei de tip platformă sau pe sol, unde pot accesa semințele căzute.
3. Căutați pe sol. Petrec mult timp pe sol căutând semințe. Observați zonele deschise, sub copaci sau în câmpuri.
4. Fiți atenți la zbor. Fluieratul aripilor în zbor este un indiciu sonor bun. Urmăriți zborul lor rapid și direct.
5. Observați în perechi sau stoluri. În afara sezonului de reproducere, căutați-le în stoluri. În sezonul de reproducere, le veți vedea adesea în perechi.

Specii similare

Date rapide

Viteză de zbor:

Până la 88 km/h

Număr de pui pe an:

Până la 6 rânduri de pui

Dieta principală:

99% semințe

Sunet distinctiv:

Fluieratul aripilor în zbor

Longevitate maximă în sălbăticie:

19 ani

Curiozități

• Porumbelul de doliu este una dintre cele mai vânate specii de păsări din America de Nord, fiind considerată o pasăre de vânătoare importantă.
• Numele său comun provine de la cântecul său melancolic, care sună ca un 'coo' trist.
• Este singura pasăre din America de Nord care produce 'lapte de porumbel' pentru a-și hrăni puii, o substanță nutritivă bogată în proteine și grăsimi, secretată de gușa ambilor părinți.
• Deși cuiburile lor sunt adesea fragile și par improvizate, sunt capabile să crească mai multe rânduri de pui pe an, compensând astfel fragilitatea cuibului.
• Sunt extrem de adaptabile și au prosperat în prezența umană, extinzându-și arealul și populația.

Clasificare științifică

Regn

Animalia

Încrengătură

Chordata

Clasă

Aves

Ordinul

Columbiformes

Familia

Columbidae

Gen

Zenaida

Specie

Zenaida macroura

Explorează Porumbelul de doliu